Biorezonanța, în special biorezonanța Paul Schmidt, este cel mai bine explicată folosind un exemplu din natură. Cea mai veche formă de biorezonanță este lumina soarelui. Dacă lumina soarelui ajunge la pielea noastră, se inițiază niște procese de reglare. Acest lucru este cauzat nu de încălzirea pielii, ci de partea ultravioletă a spectrului de lumină. Astfel, lumina ultravioletă este capabilă să stimuleze formarea pigmenților. Pielea noastră are un sistem de reglare integrat care o pigmentează, adică o face să pară maro, în răspuns direct la frecvențele specifice ale razelor ultraviolete din lumina soarelui. Pigmentarea pielii este doar unul dintre procesele de reglare inițiate de lumina soarelui. Un altul este, de exemplu, stimularea producției de vitamina D. Este evident că, în afară de banda de frecvență îngustă a luminii solare, există și alte frecvențe, care, la rândul lor, inițiază propriile procese de reglare. Paul Schmidt a fost persoana care a recunoscut aceste interrelații în 1976. Astfel, el a fondat biorezonanța exogenă (care operează din exterior) care astăzi îi poartă numele. Procedura acordă o atenție deosebită recunoașterii și eliminării influențelor ocazionale asupra sănătății noastre, cum ar fi geopatia, electrosmogul, malnutriția etc. Numai în Germania, peste 5.000 de naturopați și medici cu orientare naturopatică utilizează biorezonanța Paul Schmidt. Acest progres a fost posibil odată cu dezvoltarea dispozitivului profesional al companiei Rayonex, Rayocomp PS 1000 polar.